Not a Barbie girl

by - 26 iulie

Nu se mai caută unicitatea, ci uniformitatea.  Iar româncele nu fac rabat de la trend. Așa se face că în cabinetele de medicină estetică e coadă. Văd tot mai des femei pentru care frumusețea nu mai este un cumul de trăsături genetice și puse în valoare prin haine sau machiaje discrete. Femei care și-au transformat frumsețea naturală într-o figură lipsită de orice fel de expresie, cu pomeți ridicați nefiresc de mult, buze umflate și figuri care par ca de ceară. Pentru ele frumusețea stă în matematica bisturiului sau în simetria siliconului la kilogram. În România, "plasticul" dă tonul. Frumusețea naturală este umbrită de operațiile estetice, mult exagerate, dar care te scot în evidență.

Nu mă înțelege greșit. Nu judec oamenii care o fac. Poate că și eu mi-aș face dacă nu mi-ar fi atât de frică de orice intervenție, dar cred cu tărie într-un lucru extrem de important în toate aspectele vieții noastre: echilibrul. E firesc să vrei să fii mai frumoasă, nu e nimic rău in asta. Dar care este oare limita? Și când am început să o depășim? Când a devenit presiunea perfecțiunii pe care o tot vedem pe Social Media atât de mare? Fiind într-o continuă căutare a frumuseții ideale, nu mai suntem mulțumite de simple proceduri de întreținere. Mai ales că acum poți să-ți ștergi ridurile sau să-ți mărești buzele doar cu o înțepătură contra cost.
Da, pe zi ce trece frumusețea naturală pierde teren în fața frumuseții artificiale. De ce? Din lipsa stimei de sine și a încrederii. E greu de acceptat că la 30 de ani nu mai putem să aratăm ca la 20. Dar uităm că frumusețea nu este matematică. Sigur, există un șablon, dar frumusețea este armonie. Iar abuzul de chirurgie estetică naște drame. Se spune că de cele mai multe ori chipul e oglinda sufletului. Dar știi care e problema? Că în ziua de azi chipul poate fi operat să arate ca orice tip de suflet, însă un suflet nu poate fi niciodată schimbat. Iar, la noi, femeile nu prea mai au clasă.

A nu te accepta cum ești, produce suferință. Ușor, ușor, ajungem să ne săturăm să fim privite și iubite doar pentru "carcasa" ce învelește un suflet care așteaptă să fie descoperit și apreciat pentru felul în care este fără să fie comparat mereu cu chipul.  Poți să tai, să scoți, să ridici și să intensifici trăsăturile în exterior... intervenția "chirurgicală" ar fi bine să o faci în interior. Operează gândurile, sentimentele și emoțiile negative și, te asigur că, vei arăta din ce în ce mai bine!
Kisses,
Valentina

You May Also Like

0 comentarii